Ce vreți de la media?

Media publice sunt preocupate mai mult ca oricând de tânăra generație.  Este preocuparea prezentă în toate instituțiile publice de media din Europa, care se confruntă cu o scădere constantă de audiență. Dealtfel, media audio-vizuala, în general, își pierde consumatorii. Ei se îndepărtează de produsele jurnalistice livrate  pe canale tradiționale: televizor, radio sau presă tipărită. Ce fac tinerii? De unde își iau informațiile? În ce surse au încredere?

Sunt două aspecte principale care trebuie lămurite:

  1. Cum poate ajunge mesajul jurnaliștilor la tineri? În context, este evident faptul că noile tehnologii și canalele de social media sunt mai rapid adoptate, înțelese și folosite de un public tânăr. Jurnaliștii trebuie să țină pasul cu ei și să aleagă cel mai bun canal pentru a-și promova conținutul, în paralel cu canalul oficial (audio, video sau print). Răspunsul la această întrebare e simplu pentru că sunt disponibile date statistice despre fiecare rețea de social media în diferite țări. România ”stă” pe facebook și instagram și a cam renunțat la twitter. Ajungem însă la cel mai sensibil punct:

 

  1. Ce conținut citesc/privesc/ascultă=consumă tinerii? La întrebarea asta nu putea fi dat un răspuns global, până când nu a fost făcut un sondaj european coordonat de European Broadcasting Union, în parteneriat cu mai multe companii de media publice. (p.s. România nu a fost inclusă în acest survey).Cercetarea se numește Generation What?. Găsiți datele grupate pe țări pe pagina generation-what.eu

 

Mi-au atras atenția următoarele date:

-86 la sută dintre cei întrebați nu se văd trăind fără muzică. Iată de ce este important playlist-ul unui post de radio sau de ce au crescut Apple Music și Spotify (care, by the way, au anunțat că vor veni și în România).

-52 la sută dintre tineri, sunt permanent conectați la internet. Citită altfel, informația asta ne spune că cel mai mult conținut este consumat pe device-uri mobile. Prin urmare, e obligatoriu să avem aplicații pentru mobil sau site-uri care se  adaptează la ecrane mici.

-72 la sută cred că școala nu îi pregătește pentru un loc de muncă. Asta nu e neapărat o informație care privește rolul presei dar, niște articole mai prietenoase în stilul how to din domenii profesionale care se pretează la comunicarea online, ar putea fi un conținut atractiv.

-62 la sută nu cred în politicieni. De aceea nu ies la vot. De aceea se poziționează antisitem și nu vor să se implice în politică. O dezbatere reală pe teme specifice dreptului constituțional s-ar impune. Însă nu sunt convins că aceasta poate și trebuie făcută de presă, al cărui rol este mai degrabă perceput în zona de infotainment.

Share

Mis-information, dis-information

 

Există o preocupare constantă a jurnaliștilor și a comunicatorilor pe marginea subiectului fake news, a știrilor false. Preocuparea este motivată de  dezvoltarea online-ului, propagarea rapidă a  informației în acest mediu, de scăderea capacității de penetrare presei tradiționale și, nu în ultimul rând, de scăderea încrederii în media tradiționale.

Experții în comunicare și jurnalism de la First Draft (firstdraftnews.com) 

au analizat situația:

Există două categorii de fake news:

-mis-information-răspândirea accidentală a știrilor false

-dis-information-crearea deliberată și răspândirea voită a         știrilor false

1.Satiră și parodie: nu urmaresc să fac rău dar au potențial de a induce în eroare.

2.Conținut înșelător: folosirea înșelătoare a informațiilor pentru a încadra o temă sau o persoană.

3.Conținut impostor: când sunt propagate informații false atribuite unor surse credibile.

4.Conținut fabricat: conținutul este 100 la sută fals și este destinat pentru a face rău și a convinge că ceva fals este adevărat (to decieve).

5.Conexiune falsă: când head-ul sau imaginile nu au legătură cu conținutul.

6. Context fals: când o infornație reală este distribuită într-un context fals (scoaterea din context)

7.Conținut manipulat: când o informație reală sau o imagine (foto/video) este manipulată pentru a face rău și a convinge că ceva fals este adevărat (to decieve).

Un alt aspect important se referă la modul  cum sunt diseminate aceste informații false:

Unele informații sunt date mai departe de utilizatori care nu citesc conținutul (citesc doar headline-ul). Altele, sunt amplificate de jurnaliști care nu mai verifică informația și care, sub presiune, trebuie să țină pasul cu volumul imens de informație care circulă în online. Claire  Wardle de la First Draft susține că cele mai multe situații sunt cele în care știrile false sunt create și propagate de un grup care își propune să distribuie imformații false despre o persoană sau un eveniment.  Când un mesaj este coordonat și consistent, creierul nostru poate fi ușor păcălit pentru că el dezvoltă mecanisme de short-cut (scurtături) pentru a face față volumului mare de informații. Principiul este simplu: când vedem mai multe mesaje despre același subiect, creierul nostru folosește o scurtătură spre credibilitate. Trebuie să fie adevărat  ne spunem, am văzut această informație de mai multe ori.

Ca subiect al multor articole negative și false pot să afirm că cel mai important este să vedeți cine stă în spatele informațiilor false și denigratoare și să vă întebați care este scopul acestor acțiuni (ce urmăresc). Și încă un lucru: cel mai simplu e să mergeți direct la sursă să verificați.

 

Share

Post title. New title. New direction

Au trecut aproape patru ani de cand am crezut ca se poate schimba ceva…

Ei bine, nu! E atat de mare conflictul intre vechi si nou incat prefer sa ma gandesc la evadare.  Undeva departe…unde lucrurile normale raman normale si unde lucrurile corect facute sunt apreciate ca atare. 

Vechi vs nou…Uite, in cazul meu, am descoperit ca cel mai vocal detractor al meu e absolvent de Stefan Gheorghiu. Daca faceti putina cercetare veti descoperi ca la aceasta scoala de partid nu aveau acces decat muncitorii la recomandarea organizatiei de partid din intreprindere (comunisti zelosi). Daca erai absolvent de facultate nu aveai acces la aceasta scoala decat la sectia de pregatire a cadrelor de conducere (acolo mergeau numai sefii din institutiile statului). Dupa 1989 Petre Roman s-a ingrijit ca Stefan Gheorghiu sa fie recunoscuta ca facultate si uite asa toti muncitorii scoliti acolo erau egali cu cei care facusera o facultate pe bune…Au ocupat institutii si tin de ele, in timp ce generatii ce le-au urmat pleaca din tara.  Ce sa zic… O sa fie bine…cititi aici

Nici macar n-am mai scris pe blog. Ca sa , ce? Nu mai intereseaza pe nimeni nimic. Opinia fara argumente, dublata de injuraturi, delatiuni, anonime si jigniri valoreaza drept lucru judecat…
Ma uitam prin codul penal  si spre deosebire de cel vechi de aici lipseste calomnia. Ma intrebam de ce a fost scoasa? Nu m-ar mira ca in parteneriat cu unii patroni de presa politicienii sa accepte lipsa sanctiunii pentru astfel de fapte, tocmai pentru a-si putea umple cu zoale adversarii… Sper ca ati observat ca in majoritatea dosarelor de coruptie apare cate un ziarist, un patron de presa, ceva legat de meseria asta.

Mai lipseste sa disparata hartuirea, amenintarea, pedofilia si violul ca tot se bucura de sustinere publica vinovatii de astfel de fapte. 

Cred ca scrisul este un bun panaceu. Mai ales atunci cand o faci pur si simplu. Fara miza, fara tinta. 

Saptamana trecuta am avut o discutie cu Robert Katai despre radio. Mi-a pus foarte multe intrebari si m-a intrebat de ce nu scriu toate raspunsurile acelea? Chiar asa? De ce? Pentru ca nu intereseaza? Pentru ca e plin de parerologi si priceputi la toate? Pentru ca fug de conceptul mioritic de anal-ist? Poate.

Dar, cred ca ar fi chestii misto de dezbatut despre audio. Neviciate de interese diverse ci marcate de pasiune. Asa ca, schimbam putin directia acestei pagini de internet. Voi scrie despre radio si mediul audio. Fara opinii sociale, politice sau chestiuni personale. Acelea raman personale 🙂 

See you next week:), B. 

Share

Grila nouă la Radio Cluj

De la 1 noiembrie 2016 am lansat o nouă grilă la Radio Cluj.

Principala noutate e că au fost separate programele în limba română de cele în limba maghiară. Practic, pe 95,6 si 95,4 FM Radio Cluj emite exclusiv în limba română iar pe 98,8 FM se aude programul pentru minorități (în special în limba maghiară). În plus, virăm serios spre un public mai tânăr

Am discutat cu Adrian Ardelean la Pulsul Zilei despre noul program dar și despre taxa radio:

Share

OSDN 13

E cu un pic de ghinion, să recunoaștem. Nu a ajuns Robert la filmare, l-am postat târziu pe site. Apoi episodul 14 l-am imprimat cu o săptămână întârziere. Important e să continuăm pentru că e foarte funny. Azi, 22 aprilie, am vorbit cu Robert despre Gaudeamus Radio România, aflat în plină desfășurare, dar asta e în episodul 14. Deocamdată vă invit să vedeți episodul 13. Despre Panama Papers:

 

Share

OSDN 12. 3 luni

Old school digital nation a împlinit trei luni. Acum suntem într-un moment similar cu cel pe care îl traversezi atunci când te reapuci de sport și după o vreme rămâi fără motivație. Sau te cuprinde lenea…  Poate de aceea uneori suntem doar câte doi. În ultimul episod eu și Robi vorbim despre media tradițională și efortul de a se adapta noilor tehnologii. Pe scurt, ziarele, radiourile și televiziunile nu credeau la începutul erei digitale că niște băieți care inventează o aplicație, să îi spunem youtube sau facebook pot să îi bată în audiențe… Restul discuției aici:

Share

Old school digital nation 11

Episodul 11. Ne mirăm ca Facebook renunță la aplicația pentru dispozitivele Blackberry, comentăm despre lansarea noilor produse Apple și scăpăm câteva comentarii despre Samsung 🙂

Share

Old school digital nation 8,9,10

Ultimele noastre episoade despre generația digitală au început să cristalize o comunitate. Mică deocamdată dar fidelă. Și e bine că e în creștere.

Aveți aici episoadele 8,9 și 10. Azi am filmat 11 dar îl veți vedea aici după publicarea oficială 🙂

 

 

Share

Old School Digital Nation

Am început un proiect interesant cu Robert Katai si Marian Hurducas. E vorba de un videopodcast și audiopodcast despre internet și social-media. Ne ajută și Călin Fărcaș să ne vedeți.

Filmăm joia dimineața devreme chiar dacă uneori uităm dacă e miercuri sau joi întâlnirea noastră :). Eu sunt partea cu old school…adică, na, nu e totuna să crești cu telefonul fix în casă și ăla fără ton uneori, sau cu Ipad-ul în mână. Millenials cică..

Până acum am tras cinci cinci episoade, două în formulă redusă (4 și 5) ca deh…mai trebuie să ne și deplasăm prin țară.

Deja am avut o ședință de analiză cu Marian și am hotărât să ne luăm o canapea și încă două camere video. Camerele le-am rezolvat. La canapea nu ne-am hotărât la culoare, material și unde să o punem 🙂

Ne găsiți și pe soundcloud

 

Share