Mis-information, dis-information

 

Există o preocupare constantă a jurnaliștilor și a comunicatorilor pe marginea subiectului fake news, a știrilor false. Preocuparea este motivată de  dezvoltarea online-ului, propagarea rapidă a  informației în acest mediu, de scăderea capacității de penetrare presei tradiționale și, nu în ultimul rând, de scăderea încrederii în media tradiționale.

Experții în comunicare și jurnalism de la First Draft (firstdraftnews.com) 

au analizat situația:

Există două categorii de fake news:

-mis-information-răspândirea accidentală a știrilor false

-dis-information-crearea deliberată și răspândirea voită a         știrilor false

1.Satiră și parodie: nu urmaresc să fac rău dar au potențial de a induce în eroare.

2.Conținut înșelător: folosirea înșelătoare a informațiilor pentru a încadra o temă sau o persoană.

3.Conținut impostor: când sunt propagate informații false atribuite unor surse credibile.

4.Conținut fabricat: conținutul este 100 la sută fals și este destinat pentru a face rău și a convinge că ceva fals este adevărat (to decieve).

5.Conexiune falsă: când head-ul sau imaginile nu au legătură cu conținutul.

6. Context fals: când o infornație reală este distribuită într-un context fals (scoaterea din context)

7.Conținut manipulat: când o informație reală sau o imagine (foto/video) este manipulată pentru a face rău și a convinge că ceva fals este adevărat (to decieve).

Un alt aspect important se referă la modul  cum sunt diseminate aceste informații false:

Unele informații sunt date mai departe de utilizatori care nu citesc conținutul (citesc doar headline-ul). Altele, sunt amplificate de jurnaliști care nu mai verifică informația și care, sub presiune, trebuie să țină pasul cu volumul imens de informație care circulă în online. Claire  Wardle de la First Draft susține că cele mai multe situații sunt cele în care știrile false sunt create și propagate de un grup care își propune să distribuie imformații false despre o persoană sau un eveniment.  Când un mesaj este coordonat și consistent, creierul nostru poate fi ușor păcălit pentru că el dezvoltă mecanisme de short-cut (scurtături) pentru a face față volumului mare de informații. Principiul este simplu: când vedem mai multe mesaje despre același subiect, creierul nostru folosește o scurtătură spre credibilitate. Trebuie să fie adevărat  ne spunem, am văzut această informație de mai multe ori.

Ca subiect al multor articole negative și false pot să afirm că cel mai important este să vedeți cine stă în spatele informațiilor false și denigratoare și să vă întebați care este scopul acestor acțiuni (ce urmăresc). Și încă un lucru: cel mai simplu e să mergeți direct la sursă să verificați.

 

Share