Bogdan Roşca

Radio Industry & Music

Bogracsgulyas. Mmmmmm…

Vreau sa scriu astazi despre bucataria maghiara. Așa cum am spus si in post-ul precedent am descoperit un restaurant extraordinar. Gatesc multe chestii, printre care si pizza sau spaghetti insă partea cea mai consistentă e reprezentată de bucătăria tradițională maghiară. Aseară am mîncat o chestie de necrezut. Vrabioara de vita cu ceapa prajită și cartofi prăjiți. Am făcut și o poză pe care am s-o incarc pe blog cînd ajund acasă pentru că internetul ce îl am la dispoziție e mult prea lent pentru upload. Deci: Se ia o bucată serioasă de carne din ceafa vitei (marha în maghiară), se marinează într-un sos cu mult muștar și piper (cel puțin atâta mi-au zis papilele gustative) și se gatește la capac. Iese o bucată delicioasă, nici friptă nici fiartă, care se așează pe un pat de cartofi prajiți și peste care se pune o grămadă de rondele de ceapă prăjită. Ți se topește în gură. E drept că i-am dat un fiobilin după dar a meritat, la fel cum a meritat și paharul de tokaj alb. Dacă vreun nutriționist înțepat sau un healty living obsedat dă peste post-ul acesta cred că mă blastămă. Restaurantul se cheamă Kemencse Csarda și e în Hajduszoboslo. Ca amenajare seamănă cu restaurantul Roata din Cluj, doar că accentul e pus mai serios pe obiecte tradiționale de decor. Tot aici am mîncat ieri la prînz un bobgulyas demențial. Pentru cei care nu știu e un leves ( o supă) din fasole grana cu afumătură. O supă groasă cu mult bulion și paprika, evident puțin iute.

Locul întîi este deținut de bogracsgulyas-ul de la Kemencse. Aș putea mânca zilnic așa ceva. O supă iute cu boia, mai multe feluri de carne și legume care te face să-ți lingi degetele. Am mîncat în multe locuri din lume, dar nici o dată nu m-am simțit așa de satisfăcut după o masă ca atunci când am descoperit bogracs-ul de aici. Cultura culinară din locurile prin care am fost e foarte diversă. Oamenii mănâncă bine sau prost după cât de mult își prețuiesc tradițiile culinare. Dacă stau să mă gândesc, cel mai prost am mâncat în Malta, unde n-am prea putut înghiți amestecul dintre bucătăria englezească și cea maură. Francezii mi se par foarte prețioși iar italienii săraci. Turcii gătesc oaia extraordinar și fac niște prajituri demențiale. Pe Mediterană și-n Caraibe dai peste rețete delicioase de pește dar care nu se prea mixează cu papilele mele gustative. Dar, o mîncare care să mă satisfacă complet n-am găsit până acum decât aici. Și chiar constatam aseară că tradiția culinară ardelenească seamănă mult cu cea maghiară. Explicabil. Sunt însă curios unde pot găsi un bogracs ca cel de aici? . Am înțeles că în Săvădisla (comună preponderent maghiară) pot da peste o astfel de bunătate. Săptămâna viitoare plec în explorare. Și dacă mîncai în timp ce citeai chestia asta, aruncă naibii parizerul și covrigii și gătește-ți sau comadă-ți ceva bun. O meriți!

Share

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.