Ce vreți de la media?
Media publice sunt preocupate mai mult ca oricând de tânăra generație. Este preocuparea prezentă în toate instituțiile publice de media din Europa, care se confruntă cu o scădere constantă de audiență. Dealtfel, media audio-vizuala, în general, își pierde consumatorii. Ei se îndepărtează de produsele jurnalistice livrate pe canale tradiționale: televizor, radio sau presă tipărită. Ce fac tinerii? De unde își iau informațiile? În ce surse au încredere?
Sunt două aspecte principale care trebuie lămurite:
- Cum poate ajunge mesajul jurnaliștilor la tineri? În context, este evident faptul că noile tehnologii și canalele de social media sunt mai rapid adoptate, înțelese și folosite de un public tânăr. Jurnaliștii trebuie să țină pasul cu ei și să aleagă cel mai bun canal pentru a-și promova conținutul, în paralel cu canalul oficial (audio, video sau print). Răspunsul la această întrebare e simplu pentru că sunt disponibile date statistice despre fiecare rețea de social media în diferite țări. România ”stă” pe facebook și instagram și a cam renunțat la twitter. Ajungem însă la cel mai sensibil punct:
- Ce conținut citesc/privesc/ascultă=consumă tinerii? La întrebarea asta nu putea fi dat un răspuns global, până când nu a fost făcut un sondaj european coordonat de European Broadcasting Union, în parteneriat cu mai multe companii de media publice. (p.s. România nu a fost inclusă în acest survey).Cercetarea se numește Generation What?. Găsiți datele grupate pe țări pe pagina generation-what.eu
Mi-au atras atenția următoarele date:
-86 la sută dintre cei întrebați nu se văd trăind fără muzică. Iată de ce este important playlist-ul unui post de radio sau de ce au crescut Apple Music și Spotify (care, by the way, au anunțat că vor veni și în România).
-52 la sută dintre tineri, sunt permanent conectați la internet. Citită altfel, informația asta ne spune că cel mai mult conținut este consumat pe device-uri mobile. Prin urmare, e obligatoriu să avem aplicații pentru mobil sau site-uri care se adaptează la ecrane mici.
-72 la sută cred că școala nu îi pregătește pentru un loc de muncă. Asta nu e neapărat o informație care privește rolul presei dar, niște articole mai prietenoase în stilul how to din domenii profesionale care se pretează la comunicarea online, ar putea fi un conținut atractiv.
-62 la sută nu cred în politicieni. De aceea nu ies la vot. De aceea se poziționează antisitem și nu vor să se implice în politică. O dezbatere reală pe teme specifice dreptului constituțional s-ar impune. Însă nu sunt convins că aceasta poate și trebuie făcută de presă, al cărui rol este mai degrabă perceput în zona de infotainment.
