Cu credinta la cumparaturi
In primul rind va multumesc tuturor pentru feedback-ul primit pe marginea postului anterior, in care scriam despre credinta. Duc putin tema mai departe intr-o analiza sociala.
Intimplarea face ca vineri seara am ajuns la un mall din Cluj, unde era noaptea alba a reducerilor. Nu sariti pentru ca eu nu sunt un shopist si am ajuns acolo vineri pentru ca planurile noastre de week-end evitau aceste locuri. Nu m-am dus pentru reduceri sau promenada ci dupa un cadou.
Ideea e ca nu mi-a venit sa cred cita lume era la ora 20 acolo! Hoarde intregi defilau pe aleile dintre magazine si din cind in cind luau cu asalt tot ce le iesea in cale. Am vazut si shopperi profesionisti cu plase dupa ei, coordonindu-si vizita si intrarile in magazine pentru o mai buna eficienta a descinderii. Am vazut si eu ca Marian gastile mulatre cu ochii atintiti dupa vreun portofel plasat neglijent in buzunar sau dupa vreo poseta uitata pe treptele altarului modist. Am vazut familii intregi, cu bunici, copii si poate si un catel impingind carucioare doldora cu nimicuri.
Ma intreb acum care e rostul acestui comportament compulsiv in fata rafturilor? De ce de Pasti sau de Craciun trebuie sa inchidem listele de cumparaturi cu tot ceea ce in timpul anului ne-a trecut prin minte. Am un tel de bucatarie care e cam vechiut. Las ca-l schimb de Pasti! Hai sa luam si doua solnite noi ca alea de anul trecut sunt cam murdare. Baga-n cos! Tot universul casnic trebuie schimbat si restructurat cit se poate ca doar vin Pastile! De unde aceasta pornire? Lucrurile stau si mai tragic atunci cind e momentul cumpararii alimente…pentru masa de Pasti. Cardurile gem, rafturile se golesc, toate produsele devin cele mai cautate. In magazinul de unde imi fac aprovizionarea saptaminala era o domnisoara reporter care se plimba printre rafturi si intreba in stinga si-n dreapta ce cred oamenii despre preturi.Sunt mari , da, dar acum n-avem ce face …macar de Pasti sa avem o masa bogata! Asa sunau majoritatea raspunsurilor. Parca in rest oamenii aceia mincau numai grisine si sana si acum isi permiteau sa sparga 400-600 de lei pentru un cos de cumparaturi. O fi asa, dar nu cred ca televizorul LCD din cos avea o legatura cu masa de Pasti. Mai trist e ca o buna parte din mincarurile gatite cu fast de gospodine, ajung in gheena de gunoi. Ia ginditi-va daca nu ati trecut si dumneavoastra prin asa ceva. Cozonaci care se intaresc, oua care au stat prea mult pe masa din living, s.a.m.d. Cu alte cuvinte de foarte multe ori ne batem joc de piine si de mincare. Si da-ne noua astazi piinea cea de toate zilele.
Comportamentul acesta compulsiv in fata unor comercianti smecheri ce anunta reduceri ca sa ne scoata banii din buzunare, tine de mentalul nostru colectiv. Se resimt anii de privatiuni si frustrarile acumulate in fata unui catalog Neckerman trimis pe vremuri de vreo ruda din RFG. Se vede imediat lipsa de cultura si de apreciere a banului. Dam cu ei in stinga si-n dreapta de zici ca ar fi seminte de gazon. Se vede lipsa de valori si modele autentice atunci cind ma uit in jur si vad baieti cu blugi cu turul atirnind si cu o atitudine de fotbalist. Sau, cite-o piti cu colanti, mina erecta si poseta atirnata scanind multimea in gasirea unui Iri care sa le ia un suc. Suntem inca serios inapoiati in aceste privinte.
Acesta este mesajul pe care il inteleg credinciosii in biserica? Sa se sparga in figuri de sarbatori? Veti zice, nu, nu e acesta mesajul si-mi veti servi o teorie crestin aplicata despre bunatate, post, bla, bla. Atunci cine nu reuseste sa transmita mesajul corect maselor? Pentru ca majoritatea celor pe care i-am intilnit in mall-ul cu pricina vor fi si simbata noaptea in jurul Catedralei putin ciupiti de la Jack-ul pe care si l-au luat de Pasti. Sa fie presa de vina? Prea putin. Presa e in general un bussines al carui scop e sa faca profit. Aspectele morale sau de manipulare tin, daca vreti, de un alt capitol al discutiei.
Ma intorc si ma gindesc la preotul VIP despre care am scris mai devreme. Ma intorc si ma intreb de ce nu reusim sa rupem excesele pamintesti de momentele acestea din an in care ar trebui sa avem alte obiective personale. Poate pentru ca noi suntem niste credinciosi… originali!
[facebook_ilike]
