Bogdan Rosca

Astăzi a avut loc audierea ziaristului ideal pentru cazurile de plagiat despre care vorbeam într-un post anterior. Eu nu am putut face parte din această comisie pentru că eu sunt cel care l-a prins, însă mi se povesteşte că în culmea tupeului care caracterizează personajul în cauză, acesta a contestat totul. Cică s-ar fi pus problema că vocea imprimată nu e neapărat a lui… Şi că plagiatu nu e plagiat dacă nu l-am difuzat pe post. Dar, mă întreb, trebuie să tolerăm o astfel de atitudine a unui individ care îşi spune ziarist? Întreb în continuare: în care redacţie din lume un astfel de comportament n-ar fi sancţionat imediat? Printre altele a fost contestată şi poziţia colegului de la http://www.bihon.ro  care ne-a confirmat în scris faptul că două din articolele preluate au fost scrise de echipa sa. Cică el e un nimeni şi că ar trebui luat în considerare punctul de vedere al proprietarilor site-ului. Vă daţi seama ce n-are în cap omul despre care discutăm. Apoi, nu înţelege ce înseamnă plagiat. Cică eu, fiindcă am dat pe radio fragmente din interviurile de televiziune făcute cu primarii de comune (realizate tot de mine), aş pute fi acuzat de plagiat. Îmi pare rău domnule, din păcate coleg, dar amicul dumneavoastră din studio v-a informat greşit atunci când spiona în cabină la ce lucram eu. Cele două produse nu sunt nici măcar identice.Îmi cer scuze încă o dată de la colegii din presa electronică pentru faptul că sunt victimele unuia care crede că a inventat jurnalismul.Sincer, sper ca toată povestea asta să se tranşeze aşa cum se cuvine într-o întreprindere normală.